Zilele trecute m-am uitat printre cărţile mele să văd ce titlu mă atrage pentru a mă însoţi într-un weekend în afara Bucureştiului şi aşa am dat de cartea asta, al cărui titlu m-a atras şi la târgul de carte Gaudeamus, de unde am şi luat-o. Mi s-a părut a fi o carte uşurică, genul acela de lectură care poate fi citit uşor printre picături. Şi aşa am străbătut toată Europa prin paginile acestei cărţi, o călătorie drăguţă, dar nu impresionantă. Cartea asta a fost exact cum mă aşteptam, adică o lectură uşoară, o poveste drăguţă de dragoste, un roman romantic, pentru cei care vor să îşi petreacă câteva clipe citind ceva uşurel. Nu pot să zic că m-a impresionat cu nimic (se pare că sunt din ce în ce mai greu de mulţumit zilele astea, poate pentru că nu găsesc ceva exact pe gustul meu), dar ca poveste este simpatică. Cred că aş putea spune că această carte poate fi pe gustul celor care citesc Sandra Brown sau chiar Nicholas Sparks (sau o combinaţie între cei doi), oricum o poveste uşurică pentru a face să treacă mai repede timpul prin mijloacele de transport, în sălile de aşteptare sau chiar în pauzele de masă.
„Harta care mă duce la tine” este povestea a trei prietene, Heather, Amy şi Constance, care după ce au absolvit, au plecat în turul Europei, înainte să îşi înceapă carierele pe care şi le-au plănuit în cele mai mici detalii. Dar într-un tren de noapte, Heather îl întâlneşte pe Jack, un băiat misterios care o face să lase totul pe planul doi şi împreună se abat de la traseul stabilit înainte, plecând pe urmele jurnalului bunicului lui Jack, purtându-i în diverse locuri pe care altfel nu ar fi ajuns niciodată să le viziteze. Iar atunci când se apropie timpul să se întoarcă acasă, Heather îl convinge pe Jack să se întoarcă acasă cu ea, renunţând la călătoria lui. Dar el dispare în aeroport, părăsind-o, datorită unui secret pe care nu i-l poate dezvălui. Heather suferă după el, dar încearcă să îşi trăiască viaţa pe care şi-a plănuit-o pentru ea înainte să îl cunoască pe Jack, până într-o zi când află ce ascunde Jack şi simte că nu mai suportă să fie departe de el şi pleacă în căutarea lui. Finalul romanului nu a fost deloc aşa cum m-am aşteptat aşa că, după o poveste nu foarte impresionantă, am rămas puţin dezamăgită de tot ce s-a întâmplat la sfârşit. Ce pot spune despre acest roman este că are la bază o poveste drăguţă de dragoste, dar descrie frumos şi prietenia dintre trei colege, care au rămas alături şi după terminarea studiilor. Aproape că aş zice că mi-a plăcut mai mult prietenia dintre cele trei fete decât povestea de dragoste care stă la baza romanului.Nu am înţeles multe dintre deciziile lui Jack, nici atitudinea lui din anumite scene, dar povestea poate fi considerată drăguţă, pentru a trece timpul mai repede prin diverse locuri pe unde am avut de stat. Trebuie să spun că mie îmi plac tare mult poveştile de dragoste, romanele romantice, dar cele care să aibă şi un substrat, ceva mai mult decât o poveste siropoasă de dragoste, plină de clişee. Din acest motiv nu pot să zic că m-am omorât după cartea asta, dar nici nu mi-a displăcut.
Recomand cartea asta fanilor romanelor de dragoste, celor care vor să citească o poveste uşurică, al cărui final aproape că l-am intuit (mai fac din astea, citesc o vreme şi apoi îmi imaginez un final, pe care de cele mai multe ori îl şi nimeresc, deşi prefer finalele imprevizibile, cele care mă surprind într-un mod în care nu mă aşteptam) şi nu în ultimul rând celor care vor să citească povestea unor fete a căror prietenie a rezistat mult după ce au încetat să mai fie colege.