Zilele astea am intrat în panică pentru că este jumătatea anului şi nu am ajuns să citesc cele 50 de cărţi din cele 100 pe care mi-am propus să le citesc până la sfârşitul anului. Dar asta nu înseamnă că o să citesc numai cărţi sub o sută de pagini sau cine ştie ce altă grozăvie de genul acesta. Totul ţine de disciplină. Cu doi copii şi chiar şi în concediu, noua mea strategie de a citi mai mult presupune un singur lucru: să citesc măcar 100 de pagini pe zi. Şi aşa am început să recuperez rapid. Dar, ca orice lucru pe lumea asta, cititul acesta are şi un dezavantaj: simt că nu mai pot să mă bucur chiar aşa de mult de cărţile pe care le citesc. Şi îmi place când citesc să sim cartea, să mă bucur de fiecare pagină, să pătrund sensurile, nu citesc doar aşa, ca să bifez şi asta pe lista zilnică a lucrurilor de făcut. Dar acum să revin la cartea aceasta. După târgul de carte Gaudeamus de anul trecut, am rămas cu o grămadă foarte mare de cărţi pe care nu am apucat să le citesc. Aşa că acum am început să mai micşorez teancul, nu de alta dar se apropie repejor următorul târg şi apoi chiar o să ajung să dorm printre cărţi. Aşa că am ales această carte, din simplul motiv că era prima deasupra teancului de cărţi. La Gaudeamus am vizitat standul editurii Nemira şi de acolo am cumpărat absolut toate cărţile publicate în colecţia Armada până în acel moment. Dacă vă întrebaţi de ce am făcut asta, răspunsul este simplu: curiozitate. Am fost curioasă ce este cu această colecţie, aşa că am luat-o pe toată acasă. Apoi am aflat care e faza, de ce „Armada”. Armada cuprinde cărţi SF, fantasy şi thriller şi toate arată grozav. Cât despre „Umbra magiei”, această carte este un fantasy. Carte mi-a plăcut într-o oarecare măsură, ideea fiind interesantă, dar acţiunea şi finalul au fost puţin ciudăţele. Interesante au fost totuşi răsturnările de situaţie şi felul în care personajele mai scoteau din când în când câte un as din mânecă, balanţa tot înclinându-se ba într-o parte, ba în alta. Oricum mie îmi plac destul de mult cărţile cu dueluri magice, aşa că aici a avut un avantaj această carte.
Acţiunea cărţii „Umbrele magiei” se desfăşoară în New York, în prezent, New York-ul populat atât de oameni obişnuiţi, cât şi de o societate secretă de magicieni, care trăiesc printre oameni, dar fără ca aceştia din urmă să ştie de existenţa magicienilor. Magicienii sunt grupaţi în Case, iar o dată la câţva ani, Casele se duelează între ele pentru supremaţie, într-o competiţie neobişnuită. Fiecare Casă are dreptul să provoace o altă Casă, iar învingătorul este Casa a cărei campion a supravieţuit competiţiei. Casele îşi aleg un magician care să le reprezinte în luptă, iar luptele se dau între aceştia, fiecare bătălie având o anumită temă. Acţiunea cărţii începe cu momentul în care se anunţă că va avea loc mai devreme acest duel, iar Casele mari, cât şi magicienii care vor să întemeieze o Casă a lor, caută magicieni care să îi reprezinte. Pe unele Case le reprezintă moştenitorii lor, adică copiii celor care conduc Casa în prezent, iar pe altele le reprezintă candidaţi care vor să îşi dovedească abilităţile. Anul acesta, însă, moştenitorul Casei Merlin alege să concureze alături de altă Casă şi apare un nou magician, Laurent, care încearcă să îşi pună bazele propriei Case. Laurent nu luptă singur, ci o angajează pe Sydney, o fată care are o putere extraordinară şi care îi face pe toţi să se teamă de ea. Dar, ca în toate situaţiile în care apare cineva care pare dispus să înlăture pe toţi ceilalţi din calea ei şi având şi puterea să o facă, ceilalţi îşi creează alianţe ca să o omoare. Doar că Sydney nu poate fi învinsă, deoarece ea nu se teme de nimic şi nu are nimic de pierdut. Pe perioada competiţiei ceva se întâmplă şi magia celorlalţi magicieni îşi pierde din putere şi toată Lumea Nevăzută este cuprinsă de nelinişte. Povestea aceasta este o poveste interesantă despre setea de putere, despre loialitate şi despre preţul care trebuie plătit pentru fiecare vrajă. Magia presupune plata unui preţ prea mare, iar cei care plătesc acest preţ nu sunt cei care o folosesc. Mi-a plăcut la cartea aceasta subiectul luptei pentru putere, deoarece pretutindeni totul se reduce la asta şi exact cum e şi în cazul acestei cărţi, unii îşi schimbă taberele după cum îi avantajează, iar alţii rămân fideli conceptelor lor. Este o carte despre suferinţă, mai ales despre suferinţa pe care o poate provoca magia, despre prietenie, loiaitate şi trădare, dar şi despre setea de răzbunare. Mi-a plăcut şi felul în care au fost construite personajele, fiind atât de puternice încât au rezistat până la final. Sydney este personajul care mi-a plăcut până la final, deorece, deşi avea o putere nebănuită, puterea nu a schimbat-o în rău, ea rămânând fidelă scopurilor ei. Cartea aceasta a fost o lectură interesantă, deşi uneori mi s-a părut că anumite dueluri erau aşa, de formă, de umplutură, pentru că, după părerea mea unele secvenţe nu prea îşi aveau sensul şi din acest motiv nu pot să zic că a fost o carte extraordinară, dar a fost o lectură cel puţin interesantă.
Recomand cartea asta fanilor cărţilor cu magie, deoarece aici este explicat foarte clar preţul care trebuie plătit pentru aceasta, fanilor genului fantasy, deoarece este destul de bine scrisă, dar şi celor care vor să citească o frumoasă poveste despre răzbunare, prietenie şi loialitate.