Toţi copiii adoră jucăriile. De fapt, cui nu îi plac? Creştem înconjuraţi de tot felul de păpuşi şi maşinuţe, trenuleţe şi dinozauri, dar şi de pluşuri adorabile pe care încă le păstrăm, chiar dacă ne-am făcut mari şi nu ne mai jucăm cu ele. Eu încă ador pluşurile, am un iepuraş şi un ursuleţ, pe care le ţin, sperând că, într-o bună zi, o să se joace copiii mei cu ele. Ba chiar am păstrat şi prima mea jucărie, un ursuleţ care chiţăie, de zici că e jucăria câinelui, dar nu mă pot despărţi de el. Aşa că am luat o pauză de la cărţile de dragoste, mistery, horror, acţiune şi ce am mai citit eu în ultima vreme şi m-am întors la cărţile pentru copii. Ador poveştile frumoase, cărţile acestea care încearcă să ne înveţe ceva, dar ne amintesc şi de copilărie şi ştim mereu că au un final fericit, pentru că ce carte pentru copii ar fi aia unde răul să triumfe? Mi se pare fascinant cum mereu apar cărţi noi, poveşti noi, unele mai interesante, mai îndrăzneţe sau mai captivante decât altele, adaptate copiilor de astăzi, ca să încerce să îi prindă, să îi convingă că este o idee mai bună să citească o carte, decât să se uite la televizor sau să se joace pe diversele dispozitive pe care le au la îndemână. Cât despre cartea aceasta, părerea mea este că face o treabă destul de bună în acest sens.
Cea mai mare fabrică de jucării, Joctacular Ultramuz, produce cele mai frumoase şi incredibile jucării, deoarece nu produce doar mingi, biciclete, păpuşi, cuburi, răţuşte şi alte jucării, ci jucării special create să fie mai distractive, cu un creier mic şi inteligenţă. Dar, ca în orice fabrică, există şi rebuturi, jucării care au vreun defect sau, în cazul de faţă, care pot pune în pericol viaţa copilului care urmează să le primească. Astfel că un ursuleţ Smotocistic şi Mângâielnic, pe nume Dan, are un defect, forţa sa este prea mare şi îmbrăţişarea sa poate omorî un copilaş. Aşa că este aruncat, dar reuşeşte să scape împreună cu o păpuşă, Arabella, care se afla în aceeaşi situaţie, deoarece îşi pierdea răbdarea şi ataca copiii. Fugind prin pădure, dau de iepuraşul-robopoliţist, Flex, care avea un defect la compartimentul pentru baterii. Cei trei au fost capturaţi de Mătuşica Rozalia, care lucrează pentru Departamentul Afacerilor Secrete şi trimişi în cea mai importantă misiune a vieţii lor: să îl supravegheze pe Sam Spinks, fiul prim-ministrului, care se afla în pericol de a fi răpit de un elefant de jucărie, Ruginel-Trompăitorul, care fusese creat să fie o mascotă, dar a fugit şi şi-a întemeiat o organizaţie şi s-au apucat de crimă organizată împotriva companiilor explotatoare de mascote. Cei trei eroi s-au pus pe treabă şi s-au şi împrietenit cu micuţul Sam, iar, aşa cum vă puteţi imagina, la momentul potrivit au reuşit, cu mari eforturi să îl salveze pe băiat de elefantul afurisit. La final, cei trei hotărăsc să continuie să salveze vieţi omeneşti, aşa că îşi deschid propria firmă, primind noi misiuni de la Măturşa Rozalia. Nu mă aşteptam la prea multe de la cartea aceasta, însă pot spune că mi-a plăcut la nebunie povestea. Am adorat toate personajele şi m-a distrat pe cinste caracterul răutăcios al Arabellei şi firea bănuitoare şi mereu în alertă a lui Flex. În general, a fost o lectură plăcută, plină de acţiune şi personaje chiar drăguţe.
Recomand cartea aceasta tuturor copiilor, pentru care orice jucărie este mai mult decât un obiect din camera lor, celor care iubesc cărţile de acţiune, cu spioni şi infractori ingenioşi, dar şi adulţilor care mai au încă răbdare să citească cărţi pentru copii, care acum au devenit mai interesante şi mai pline de imaginaţie decât multe dintre cele pe care le citeam noi, atunci când eram mici copii.