Astăzi vă voi povesti despre una dintre cele mai bune cărţi pentru copii pe care am citit-o anul trecut. După cum am mai spus şi cu alte ocazii, anul trecut am încercat să citesc cât mai multe serii de cărţi, ca un fel de provocare personală. Şi această carte este frumoasa continuare a cărţii „Dragonul cu inima de ciocolată”, despre care v-am povestit de curând. Deşi nu este neapărat o serie, să citesc aceste două cărţi a fost o aventură captivantă prin lumea dragonilor. Ador cărţile pentru copii şi, deşi această carte este recomandată copiilor peste opt ani, mi-a plăcut atât de tare, încât o să mi-o amintesc mereu cu drag, mai ales că întotdeauna am fost fascinată de dragoni şi de personaje supranaturale. Cartea aceasta stătea de mult timp în biblioteca mea, aşteptând să fie citită, iar acum îşi aştepta rândul să şi scriu despre ea, iar la adresa ei am numai cuvinte de laudă.
De data aceasta, personajul principal este Silke, fetiţa cu care s-a împrietenit tânăra Aventurine, atunci când a ajuns, în formă umană în oraşul Drachenburg. Şi deşi Silke nu este un dragon propriu-zis, are un caracter puternic şi o inimă la fel de mare ca a unui dragon. Iar aceasta este povestea ei. Silke a ajuns în siguranţă în Drachenburg după ce trăsura lor a fost atacată de zâne atunci când au traversat pădurea Elfenwald, iar părinţii ei au fost capturaţi cu această ocazie de creaturile magice ale pădurii. De aceea, Silke se cutremură de frică de fiecare dată când aude numele pădurii. Dar prinţesa moştenitoare are nevoie de ajutorul ei, ca să se infiltreze printre familia regală a zânelor care şi-au anunţat din timp sosirea şi să afle ce doresc cu adevărat aceştia de la regatul oamenilor. Silke o consideră o provocare, mai ales că speră să afle ce s-a întâmplat cu părinţii ei, dar de îndată ce zânele ajung la palat, singurul lucru pe care îl reuşeşte tânăra este să se dea în spectacol şi să strice tot planul. La un moment dat, se porneşte un întreg război în palat, atunci când zânele îşi folosesc magia pentru a încerca să o captureze pe Aventurine, deoarece îşi doreau foarte tare să îi poată şantaja pe toţi dragonii, pentru a scăpa de aceştia o dată pentru totdeauna. Însă Silke este o fetiţă extrem de inteligentă şi îşi foloseşte talentul de a spune orice pentru a scăpa din încurcături pentru a îşi salva prietena şi regatul, pe care a ajuns să îl numească „casă”. Până la urmă, totul se termină cu bine, aşa cum ne-am aştepta de la o carte pentru copii. Cartea aceasta este plină de aventuri, situaţii neprevăzute şi unele chiar şi amuzante, în care Silke ne demonstrează ce înseamnă prietenia, dragostea pentru familie şi dorinţa de a avea un loc pe care să îl numim „acasă”. Din această poveste nu lipseşte nici îndrăgita ciocolată pregătită de Marina împreună cu Aventurine, nici dragonii, pe care i-am îndrăgit în cealaltă carte. Am adorat-o pe Silke, aproape la fel de mult ca pe Aventurine şi povestea aceasta mi-a plăcut la nebunie. Singurul lucru pe care îl regret este că totul s-a terminat atât de repede.
Recomand cartea aceasta tuturor copiilor peste opt ani, care adoră cărţile de aventuri şi poveştile cu dragoni, celor care iubesc ciocolata, dar şi tuturor adulţilor care vor să citească o poveste frumoasă de la care, chiar şi ei, ar putea învăţa câte ceva.