Cartea cu care mi-am început anul acesta a fost cel de-al treilea şi penultimul volum al seriei „Demoni”. De când am văzut această serie, acum câţiva ani la Bookfest, am fost atrasă într-un mod neaşteptat de ea. Şi când zic neaşteptat, mă refer la faptul că am văzut-o pe stand, nu m-a atras coperta, nici nu am citit prima pagină (cum fac de obicei atunci când vreau să mă lămuresc dacă o să mă atragă o carte sau nu), pur şi simplu am simţit că trebuie să o iau. Poveştile cu demoni nu m-au fascinat niciodată, dar probabil m-a atras asocierea celor patru elemente cu demonii. Am terminat de curând seria şi acum pot să vă spun că am adorat fiecare pagină. Iar ca lucrurile să dureze cât mai mult posibil (să nu termin prea repede cărţile, ajungând astfel la sfârşitul seriei), am citit câte un volum la o distanţă destul de mare unul de celălalt. Pe de o parte, fac asta destul de des atunci când îmi place o carte, iar pe de altă parte simt că pot înţelege mai bine ceea ce am citit dacă separ nu citesc o serie întreagă într-o singură săptămână. Şi deşi şi aici vor exista oameni care vor spune că se pot uita detalii sau nume sau întâmplări în timpul acela, eu cred că m-aş plictisi să citesc aventurile personajelor, carte după carte, până termin toate volumele. Dar să revenim la „Aer”, cartea care mi-a ţinut companie la începutul anului.
De data aceasta, Lisa şi Yadiel au de înfruntat un pericol foarte mare, care se află fix pe degetul lui Annie Whelan. Annie primeşte de la iubitul ei un inel de logodnă, ales special de acesta de la un magazin de antichităţi. Ceea ce nu ştiau cei doi îndrăgostiţi este că în acel inel era blocat un demon extrem de puternic, demon care stăpânea Aerul, şi care nu îşi dorea decât să scape şi să distrugă lumea pentru a se răzbuna pe vrăjitoarea care l-a închis acolo (da, după cum bine puteţi bănui, tot o Whelan). Lisa află asta şi, împreună cu Yadiel şi preotul care li s-a alăturat în lupta împotriva răului, încearcă să salveze, din nou, situaţia. Dar au, bineînţeles, şi obstacole, care încearcă să îi oprească. Fiica demonului, care umblă de secole după inel pentru a îşi elibera tatăl, ajunge acum să o urmărească pe Annie. Ca şi până acum, lupta dintre Bine şi Rău se dă la finalul cărţii şi nu cred că i-ar fi greu cuiva care a citit măcar o carte în viaţa lui să îşi imagineze cine va învinge. Deşi cartea aceasta nu m-a surprins în niciun fel la final, dorindu-mi doar să văd dacă ultimul volum va fi ceva mai imprevizibil decât celelalte, mi-a plăcut datorită acţiunii alerte, dar şi din cauză că am ajuns să ador personajele. Povestea de dragoste dintre Lisa şi Yadiel este extrem de specială şi neobişnuită, iar asta m-a făcut să îi ador. Deşi poate pare că vă vorbesc aici despre încă o carte obişnuită cu demoni, vrăjitoare şi elemente, seria aceasta a reprezentat mereu mai mult pentru mine, nu aş putea spune exact de ce.
Recomand această carte, dar şi toată seria „Demoni” a Laurei Nureldin tuturor celor care s-au simţit vreodată atraşi de supranatural, de partea întunecată (sau aş putea să zic necunoscută) a lumii, pentru că vă va ţine cu sufletul la gură până la ultima pagină (chiar am observat că în toate cărţile acestei serii, bătălia finală se desfăşoară când mai sunt atât de puţine pagini, încât m-am întrebat dacă chiar vom afla ce s-a întâmplat până la urmă sau nu vom apuca, că se vor termina paginile).