„Pe insulă” – Tracey Garvis Graves

Tracey Garvis Graves - Pe insulă
Tracey Garvis Graves – Pe insulă

Fiind tot în vacanţă, mi-am adus aminte de cartea aceasta şi m-am bucurat că i-a venit în sfârşit rândul. Întotdeauna am adorat cărţile a căror acţiune se petrec pe insule şi deşi aceasta nu este o poveste tocmai veselă, subiectul cărţii o face să fie cartea perfectă de citit pe plajă sau privind marea. Şi chiar dacă în acest moment nu sunt nici pe plajă şi nici nu se vede marea nicăieri prin jurul meu, tot sunt fericită că voi scrie despre ea. Cu toţii ne dorim vacanţe de vis, pe insule exotice, linişte, mare şi soare. Ne uităm pe reţelele de socializare şi vedem pe unde umblă prietenii noştri, ce locuri exotice mai vizitează şi ne imaginăm şi noi acolo. Cam aşa m-am simţit şi eu când am citit această carte, am simţit că se apropie vacanţa, că în curând voi fi la mare, voi uita de toate şi mă voi bucura de sunetul valurilor care lovesc ţărmul. Unul dintre motivele pentru care ador cărţile publicate la editura Epica este că reuşesc să mă facă să mă relaxez, indiferent de perioada anului, să mă simt în vacanţă, să mă bucur de poveşti frumoase de dragoste, mai simple sau mai complicate, dar indiferent despre ce e vorba, îmi înveselesc zilele. Aşa a fost şi cazul cărţii acesteia. Întâi m-a făcut să mă gândesc la vacanţă, apoi am crezut că citesc o poveste după filmul „Laguna albastră”, iar apoi m-a adus cu gândul înapoi, la viaţa de zi cu zi, aşa cum e ea, cu probleme şi obstacole. Cred că asta o face să fie o carte bună şi o lectură perfectă pentru zilele fierbinţi de vară.

„Pe insulă” este povestea lui T.J., un băiat de şaisprezece ani care a fost bolnav de cancer, însă s-a vindecat, dar a rămas în urmă cu şcoala, aşa că părinţii săi au angajat-o pe Anna, o profesoară de la şcoală, în vârstă de treizecei de ani, să vină cu ei pe o insulă ca să îl mediteze pe acesta ca să recupereze materia pierdută. Dar părinţii lui T.J. au plecat înainte cu câteva zile, iar el a rămas ca să nu piardă o petrecere, apoi urma să vină şi el cu Anna. Pilotul avionului cu care zburau ei a făcut infarct în timpul zborului şi avionul s-a prăbuşit în apă. Însă Anna şi T.J. au supravieţuit şi au ajuns pe o insulă pustie. În primele zile este nevoie de toată forţa interioară ca să nu cedeze şi se luptă să supravieţuiască, dar pe măsură ce trece timpul, greutăţile nu întârzie să apară. Mâncarea este puţină, iar ei se îmbolnăvesc de diferite boli din cauza lipsei de mâncare şi apă suficientă. Învaţă să pescuiască, iar T.J. construieşte o casă pentru ei doi, deşi nu făcuse niciodată aşa ceva înainte. Dar cel mai tare Annei îi este teamă să nu recidiveze cancerul lui T.J. şi să rămână singură. Cu trecerea anilor, cei doi se îndrăgostesc unul de celălalt, cu toate că ştiu că societatea nu ar fi acceptat niciodată relaţia lor, însă acum, că sunt singuri pe insulă, îşi pot trăi dragostea fără să fie judecaţi. Tocmai când îşi pierd orice speranţă de a fi salvaţi, vine un tsunami care loveşte insula şi mătură tot în calea lui, inclusiv pe cei doi, care sunt salvaţi în ultimul moment de niste echipaje trimise să caute victimele valului uriaş. Întorşi la viaţa lor obişnuită, după câţiva ani petrecuţi pe insulă, Anna şi T.J. se readaptează greu, iar reporterii fac comentarii răutăcioase la adresa relaţiei dintre ei, deoarece nu îşi pot imagina un copil de nouăsprezece ani ieşind cu profesoara sa de treizeci şi doi de ani. Anna consideră că trebuie să îl lase pe T.J. să îşi trăiască viaţa şi să recupereze tot ce a pierdut în anii cât au lipsit, dar cumva cei doi îşi găsesc drumul împreună. Cartea se termină cu tradiţionalul „Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”, chestie care, deşi era previzibilă, mi s-a părut drăguţă de data aceasta. Mi-a plăcut povestea de pe insulă şi cum cei doi au făcut tot ce era posibil ca să supravieţuiască zi după zi, chiar dacă în tot acest timp speranţele lor scădeau. Cele două personaje sunt nişte caractere puternice şi mi-a plăcut povestea lor de dragoste. Iar cartea a fost exact ce trebuie pentru o zi de vară (deşi cam ploua în iunie când am citit-o eu).

Recomand cartea aceasta romanticilor, care iubesc poveştile de dragoste pure şi frumoase, cu sentimente adevărate, celor care vor să citească o poveste despre supravieţuire şi greutăţi care nu fac decât să maturizeze personajele, dar şi celor care îşi doresc să citească o carte perfectă pentru vacanţa de vară, pentru că este uşor de citit, relaxantă şi are o poveste frumoasă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.