„După ce te-am pierdut” – Jojo Moyes

      Niciun comentariu la „După ce te-am pierdut” – Jojo Moyes
Jojo Moyes - După ce te-am pierdut

A trecut ceva timp de când nu am mai citit o carte de Jojo Moyes şi am văzut zilele trecute că am colecţionat aproape toate cărţile pentru că mi-a plăcut destul de mult primul volum al acestei serii, „Înainte să te cunosc”, aşa că am tot zis că va veni o zi în care să mă reapuc de citit cărţile autoarei. Şi iată că după atâta timp, mi s-a făcut dor de o carte uşoară şi frumos scrisă ca cele ale lui Jojo Moyes. Când am descoperit primul volum, am zis că nu o să o mai las din mână până la final şi cam aşa a şi fost. Dar pe atunci nu erau traduse şi celelalte volume, aşa că atunci când am aflat că are nu un volum, ci două în care se continuă povestea Louisei Clark, cumva au ajuns îngropate în mormanele imense de cărţi pe care le am de citit. Iar acest al doilea volum a fost o încântare pentru mine. Pur şi simplu nici nu ştiu când am apucat să o termin, adică chiar mi s-a părut că am citit-o imediat. Îmi place stilul autoarei, se citeşte foarte uşor cartea şi deşi este o carte de şi despre dragoste, totuşi nu mă plictiseşte şi nici nu pot ghici cum se va termina, deci are toate atuurile care o fac, după părerea mea, o carte care merită citită, mai ales în zilele friguroase de toamnă.

După cum scrie şi pe spatele cărţii: „Când o poveste se termină, alta începe…”, povestea Louisei Clark continuă în acest al doilea volum. Aici o găsim pe Lou în Londra, unde are un apartament drăguţ pe care şi l-a luat din banii lăsaţi de Will şi lucrează într-un bar în aeroport. Dar cumva simte că locul ei nu este aici, că prin tot ce face îl dezamăgeşte pe Will. Ea se întreabă dacă va putea îngropa sentimentele pe care le are pentru Will şi dacă se va împăca cu familia ei, dar ştie că trebuie pentru asta să se schimbe şi să îşi schimbe şi modul în care îşi trăieşte viaţa. Şi într-o noapte, totul se schimbă, pentru că la uşa ei apare cineva neaşteptat. Fata care apare intră în viaţa ei în cel mai neaşteptat mod posibil şi de care se ataşează imediat este nimeni alta decât fiica lui Will, de care el nu a ştiut niciodată. Deşi nu are experienţă cu adolescenţii, Lou încearcă să aibă grijă de Lily şi se implică în viaţa ei, pentru a o ajuta. Dar, datorită acestei apropieri între cele două, şi Lou îşi schimbă puţin modul de a vedea viaţa şi încearcă să se schimbe în bine, să se acomodeze mai bine în apartamentul ei şi să se împace cu ea însăşi. Ea îl cunoaşte pe Sam, un bărbat care lucrează pe ambulanţă şi se ataşează de el, simţindu-se din nou tânără şi plină de viaţă şi de dorinţe. Îşi aminteşte de Will mereu, dar totuşi îşi acordă o şansă să fie măcar puţin mai fericită. Finalul este surprinzător, chiar nu m-aş fi aşteptat la aşa o schimbare de situaţie, având în vedere că Lou abia ce îşi declarase dragostea lui Sam, lucrurile păreau să meargă bine în viaţa lui Lily şi fusese şi promovată la locul de muncă, dar poate asta a contribuit la impresia generală bună pe care mi-a lăsat-o cartea. Cu toate că are aproape 400 de pagini, am citit cartea asta în câteva zile (chiar şi eu am rămas uimită de cât de repede am terminat-o) şi mi-a plăcut fiecare pagină. M-au amuzat copios scenele în care mama Louisei tot o ţinea una şi bună cu feminismul şi cu faptul că nu se va mai epila pe picioare până când soţul ei nu se va epila şi el pe picioare cu ceară ca să vadă prin ce chinuri trec femeile făcând asta şi astfel ajungând să fie la un moment dat comparată cu un yeti. Dar am stat cu sufletul la gură pe la final când Sam a avut un accident, sperând să nu se termine la fel ca celălalt volum în care la sfârşit Will a murit. Aşa că de abia aştept să mă apuc şi de ultimul volum, dar vreau să mai citesc şi altceva între timp, ca să mai diversific puţin genurile să nu mă plictisesc, deşi oare se poate plictisi cineva de Jojo Moyes? Ei bine, până aflu răspunsul, mai schimb genul literar.

Recomand cartea aceasta romanticilor incurabili, pentru că este plină de scene frumoase, celor care vor să citească ceva care să îi şi amuze, deoarece chiar m-am distrat citind cartea asta şi optimiştilor, care cred că există întotdeauna o şansă la fericire şi pentru cei care au pierdut persoana pe care au iubit-o cel mai mult.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.