Sylvia Day a fost întotdeauna una dintre autoarele mele preferate şi datorită seriei „Crossfire”, am început să scriu pe blog. De ce îmi place? Pentru că scrie diferit de alţi autori care scriu cărţi 18+, de exemplu, cărţile ei mi-au plăcut de o mie de ori mai mult decât seria „Fifty shades of Grey” a lui E.L. James. Personajele Sylviei Day par mult mai realiste, mai umane, iar acţiunea mai intensă, deşi sunt convinsă că vor fi multe persoane care nu vor fi de acord cu mine, pentru că nu toţi citim în acelaşi fel aceeaşi carte,nu toţi privim la fel personajele şi cu siguranţă că toţi suntem diferiţi în ceea ce priveşte preferinţele noastre literare. Deşi a trecut ceva timp de când nu am mai citit o carte în limba engleză (de când eram prin facultate, ca să fiu mai exactă), mi-a fost atât de dor de poveştile Sylviei Day, încât am spus tuturor prietenilor că mi-o doresc de ziua mea, chiar dacă nu a fost tradusă în română. Iar când am terminat de citit această carte, mi-am reamintit de ce iubesc această autoare. Ba mai mult, la scurt timp, am urmărit şi filmul, care s-a apropiat atât de mult de carte, încât am intuit fiecare secvenţă şi fiecare replică, dar, cu toate acestea, nu m-am plictisit niciun moment.
„Afterburn” ne-o prezintă pe Gianna , Gia pe scurt, o fată hotărâtă să îşi lase tot trecutul în urmă şi să se angajeze la o firmă importantă, în loc să lucreze împreună cu familia sa la faimosul restaurant pe care părinţii ei îl au ca afacere de familie. Dar nici aici nu scapă de tipul de care s-a îndrăgostit în trecut şi care a părăsit-o fără un motiv şi fără să o mai contacteze vreodată. Atunci când firma la care lucrează Gia trebuie să semneze un contract cu doi bucătari faimoşi, gemenii Williams, reapare în scenă Jackson Rutledge, să le strice planurile. Gia speră că Jax nu o recunoaşte şi încearcă să se ţină cât mai departe de acesta, însă el pare să o vrea din nou în viaţa sa. Deoarece Gia l-a iubit şi încă îl mai iubeşte, nu îl poate refuza atunci când Jax vrea să o revadă şi în privat. Sperând să şi-l scoată din cap, acceptă să meargă cu el la hotelul unde este cazat, să facă sex, ca să poată merge mai departe, dar ceea ce nu înţelege ea este că nu poate să scape de el şi cu atât mai puţin să stea departe de el sau să îl uite, pentru a nu îşi pune în pericol locul de muncă obţinut din greu. Cei doi se iubesc atât de tare, încât niciunul nu este dispus să renunţe la celălalt, însă există obstacole greu de trecut de ambele părţi: la Jax, familia, iar la Gia, jobul, dar şi teama de a nu suferi din nou după el. Anumite scene cred că nu le voi uita niciodată (nu vă gândiţi la prostii, mă refer la anumite schimburi de replici între protagoniştii acestei poveşti), personajele sunt incredibile, iar acţiunea m-a ţinut cu sufletul la gură până la final. „Aftershock” este continuarea poveştii din prima parte, când Jax încearcă să se schimbe, Gia îşi salvează jobul şi se împacă cu familia ei, cu care se certase din cauza lui Jax, iar cei doi, aşa cum am bănuit încă de la început, reuşesc să găsească o cale să fie împreună. Este de-a dreptul fascinant pentru mine că, după ce am citit această carte, pot închide ochii şi îmi pot aminti dialoguri, descrieri şi pasaje întregi din carte, de parcă acum le am în faţa ochilor. De mult nu mi s-a mai întâmplat aşa ceva când am citit o poveste. Astfel pot spune că am adorat această carte, cu povestea şi personajele ei şi, cu siguranţă, voi reveni la Sylvia Day într-o bună zi, să îmi reamintesc de ce îmi place atât de mult ceea ce scrie.
Recomand cartea aceasta celor care vor să citească o poveste de dragoste intensă, între doi oameni puternici, pentru că Gia şi Jax înfruntă pe toată lumea pentru a putea fi împreună, celor care vor să citească o carte plină de scene fierbinţi, pentru că scenele de sex dintre cei doi protagonişti sunt extraordinar de intense, dar şi celor care vor să citească mai mult decât o simplă carte despre sex şi relaţii complicate, pentru că acţiunea este foarte intensă şi în afara dormitorului în această poveste.