A trecut ceva vreme de când nu am mai scris ceva pentru că am tot tras de mine să termin cartea asta și apoi mi-a trebuit toată voința din lume să mă apuc să și scriu despre ea. Nici nu mai știu exact cum și de unde am auzit de cartea asta, dar mi-am dorit mult să o citesc, așa că, atunci când am găsit-o de vânzare pe un site, mi-am luat inima în dinți și mi-am cumpărat-o. Problema mea dintotdeauna este organizarea timpului, așa că mi-a luat ceva să mă apuc de ea, dar repede am constatat că nu ratasem, de fapt, nimic. Ce vreau să zic cu asta este că nu mi-a plăcut de nicio culoare cartea asta. Groaznic a fost gândul că mai trebuie să o și termin, dar chiar până la sfârșit am tras de mine să mai citesc ”încă o pagină”, poate se îmbunătățește părerea mea despre ea, dar nu. Am ajuns la final și a fost oribilă per total. Apoi, după ce că mi-a luat o veșnicie să o citesc, nu reușeam să mă conving să și scriu despre așa ceva. Există cărți atât de groaznice (după părerea mea) încât după ce le termin trag de mine să și scriu despre ele. Asta a fost cel mai bun exemplu de o astfel de carte, dar, pentru că am vrut să îmi testez tastatura noului meu laptop, am zis că nu mai am scăpare și trebuie să scriu despre ea. În general, cititul cărții ăsteia a fost o experiență plictisitoare și enervantă.
Acțiunea din romanul ”Mary” se petrece în Grecia (deși jur că până la sfârșit nu am prea înțeles cum de s-a ajuns la concluzia asta, având în vedere că pe nicăieri nu este menționat clar acest lucru, dar na, poate că nu am fost eu suficient de atentă, sau nu am înțeles prea bine indiciile mai mult sau mai puțin subtile), unde au loc niște proteste studențești. Mary, personajul principal, al cărei nume nici măcar nu știm dacă este cel adevărat, iese din casă și se îndreaptă către Politehnică, pentru a îi împărtăși iubitului ei o veste extraordinară. Însă pe drum este arestată și dusă într-o clădire unde a stat închisă și a fost interogată și torturată pentru a mărturisi nume și alte date ale protestatarilor. Și de aici începe tâmpenia. Fata asta, gravidă fiind, refuză să vorbească cu toată lumea, deși simpla mențiune a tatălui ei ar fi rezolvat situația ei și s-ar fi întors de îndată în siguranța casei ei. Dar idioata planetei tace ca proasta, suportă orice durere, riscând chiar să își piardă copilul, totul pentru niciun motiv evident. Este transferată mai apoi pe insula Șobolanilor, unde trebuie să facă curat, pentru a pregăti închisoarea pentru deținuții care vor veni. Însă nici aici nu scapă de tortură și indiferent cât de bine face totul și chiar dacă respectă toate ordinele primite, tot nu reușește să scape din acea situație. Ba chiar la un moment dat situația ei se înrăutățește și, chiar și atunci când toți descoperă că este gravidă, nu reușește să fie văzută cu mai multă milă de către cei care o țin prizonieră. Și cu toate că trece prin iad, suferă enorm, totuși nici măcar la final nu găsim o speranță pentru ea. Sfârșitul romanului este lipsit de speranță pentru Mary, care rămâne pe insulă. Ceva mai prostesc și în același timp mai deprimant nu am citit în viața mea. Care om ar fi suficient de tâmpit să treacă prin tot ce a trecut fata asta și nici măcar să nu încerce să se salveze, mai ales când salvarea ei și a copilului ei era doar în mâinile ei. Așa poveste n-am mai pomenit și chiar nu am înțeles toate alegerile pe care le-a făcut Mary de-a lungul cărții. Așa că am tras de mine să termin cartea asta, deși eu nu prea agreez cărțile despre război, sperând că până la urmă o să îi vină mintea la cap fetei ăsteia și să se salveze, dar nici vorbă de așa ceva. Până și felul în care a fost scrisă o face greu de citit pe această carte, deoarece e plină de descrieri și până și dialogurile au fost transcrise în vorbire indirectă în mare parte, ceea ce m-a plictisit teribil. Dar am rezistat eroic până la final. Câteodată am dat vina pe autor că a încercat să dea voce unei femei, să ne descrie cum ar reacționa în condițiile acelea, dar nefiind femeie nu prea i-a ieșit treaba asta. Dar acum o să mă opresc din scris, pentru că îmi revin în minte tot felul de scene din carte și așa de neplăcută a fost, încât sincer nu vreau să îmi amintesc așa ceva. De fiecare dată când scriu câte un articol retrăiesc emoțiile pe care mi le-a transmis cartea respectivă și de această dată asta este ceva ce nu vreau să se întâmple. Concluzia este că nu mi-a plăcut deloc cartea asta și mi-a lăsat un gust amar lectura ei.
Recomand cartea asta celor care citesc cărți despre efectele dictaturii și răscoalele studențești, deși este de-a dreptul trist ce se petrece pe acolo, și nu o recomand celor care nu suportă prostia de a încerca să supraviețuiești într-o închisoare atunci când ai de ales și poți să ieși din această situație și nici celor romantici, care speră, așa cum am sperat și eu, că până la urmă ceva bun se va întâmpla și Mary se va întoarce la iubitul ei, pentru că vor fi dezamăgiți în final.