„Dispariţia statuii din parc” de Rodica Ojog-Braşoveanu

Rodica Ojog-Braşoveanu - Dispariţia statuii din parcEste prima carte scrisă de această autoare pe care o citesc (da, nu doar anul acesta ci de când m-am apucat să citesc). Şi după această dezvăluire poate vă întrebaţi ce m-a apucat aşa dintr-o data. Ei bine, am zis să duc la bun sfârşit anul acesta provocarea „Reading Challenge 2017” şi una dintre cerinţe era să citesc o carte scrisă în anul în care m-am născut. Şi aşa am ajuns la cartea asta. Nu pot să zic că nu este o carte bună, acţiunea este dinamică şi tot timpul trebuie să fii atent la detalii ca să nu pierzi ceva, dar pot spune doar că nu este genul meu de carte.

După cum ne zice şi titlul, cartea tratează subiectul dispariţiei unei statui dintr-un parc şi eforturile Miliţiei de a o găsi. Maiorul Minerva Tutovan (vă jur că am crezut la început că este vorba de un bărbat) împreună cu colegii ei şi cu indispensabilul ajutor al unei bătrânici care părea senilă, dar nu era nici pe departe astfel, încearcă să afle cine şi de ce a furat statuia din parc. Şi de aici misterul, suspansul, replici care m-au făcut să mă gândesc: „Dar oare asta ce o însemna?” sau „Oare ce o fi vrut să zică cu asta?”, toate se combină frumos pentru a forma acest roman. Acţiunea e ok, dar ce nu mi-a plăcut în cartea asta a fost numărul foarte mare de personaje. Jur că la un moment dat mi-am luat o bucată de hârtie şi am început să notez cine şi ce este că m-au încurcat rău de tot! În afară de acest aspect şi de acela că, spre ruşinea mea, am citit această carte care este, de fapt, ultimul roman dintr-o serie (poate dacă o luam cu primul roman din serie ajungeam să mă familiarizez cu personajele până acum), cartea a fost interesantă. Aş descrie-o ca fiind plină de mister şi mi-a trebuit toată atenţia pe care o am ca să nu scap indiciile prezente peste tot.

Recomand această carte celor cărora le plac cărţile pline de răsturnări de situaţie, celor care adoră să dezlege enigme alături de personaje, celor care nu se încurcă atunci când dau de un număr mare de personaje şi celor care vor să îşi antreneze puţin mintea.

Acest articol a fost publicat în Cărţile mele și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns