Una dintre cele mai grele decizii pentru mine ca cititor este să mă hotărăsc dacă să continui sau nu o serie care nu m-a impresionat deloc de la primul volum. Am citit „Trei metri deasupra cerului”, carte care nu m-a entuziasmat deloc, după cum am scris în articolul în care am vorbit despre ea, iar când m-am tot împiedicat prin bibliotecă de cel de-al doilea volum al seriei, am amânat puţin să mă apuc şi de el. Am ales această serie, deoarece mi-a fost recomandată, iar eu ador să interacţionez cu cititorii mei, aşa că am aşteptat cu sufletul la gură să îi vină rândul. Iar eu sunt genul acela de cititor care nu se poate abţine să nu termine o carte, chiar dacă nu îmi place, şi niciodată nu abandonez o serie de cărţi, până nu ajung la ultimul volum al acesteia înainte de a enunţa o concluzie. Există serii care sunt salvate de ultimul volum, care mă face să cred că, până la urmă, nu a fost o ilustră pierdere de vreme să le citesc răbdătoare până la sfârşit şi serii pe care atunci când le termin respir uşurată că în sfârşit le-am terminat. Ei bine, în ceea ce priveşte seria aceasta şi volumul „Te doresc”, sincer încă sunt în dubii dacă este sau nu mai bună decât cealaltă, deşi finalul a fost mult mai interesant, deoarece chiar nu mă aşteptam la aşa ceva.
„Te doresc”continuă acţiunea din „Trei metri deasupra cerului”, cu Step care revine din New York, acasă la familia lui, la Roma. El încă nu a trecut peste povestea cu Babi şi îi este teamă de ce va simţi atunci când o va reîntâlni, însă ea nu îl aşteaptă la aeroport, ci fratele lui. Paolo este acelaşi tip ca atunci când Step a plecat, cu doi ani în urmă, singura diferenţă fiind că acum are o iubită serioasă şi o maşină nouă. Mi s-a părut absolut adorabil că i-a păstrat la el în garaj motocicleta lui Step şi l-a luat acasă la el, pentru a se asigura că fratele lui se va simţi binevenit înapoi. Deşi trece prin locurile pe unde obişnuia să meargă şi lumea încă îl recunoaşte ca „legendarul” Step, el simte că nimic nu mai e la fel. Într-o zi o întâlneşte pe frumoasa Gin, o fată care îl surprinde prin veselia şi caracterul ei frumos şi treptat se îndrăgosteşte de ea. De asemenea, tatăl lui îi găseşte un job, iar el chiar devine responsabil şi se duce la interviu şi, mai apoi, la servici, unde se angajează şi Gin. Totul pare că a intrat în normal, însă, la un moment dat, el o vede la o petrecere pe Babi, pleacă împreună şi fac sex, în felul acesta el o înşeală pe Gin, iar Babi pe logodnicul ei. În urma acestei escapade, cei doi se conving că nu mai simt nimic unul pentru celălalt şi reuşesc să îngroape şi ultimele sentimente pe care credeau că le mai au. Step însă îi mărturiseşte lui Gin ce a făcut, iar aceasta se simte extrem de dezamăgită şi se îndepărtează de el. Cu ocazia unei vizite la ea acasă, Step intră în camera fetei şi descoperă acolo jurnalele ei, pe care le ia acasă, le citeşti şi aşa află un secret, la care nu s-ar fi aşteptat niciodată. Deşi în paginile acestei cărţi l-am regăsit pe acelaşi Step, poate un pic mai responsabil, însă tot băiatul cel rău, Gin este ca o gură de aer curat pentru acţiunea acestei serii. Mi-a plăcut de ea, aproape mai mult decât mi-a plăcut de Babi în primul volum, găsind-o mult mai potrivită pentru Step, iar finalul m-a lăsat uimită, încât încă nu îmi vine să cred că nu mă aşteptam la aşa ceva, dar chiar nu am avut niciun indiciu în acest sens. Chiar dacă acest volum mi-a plăcut un pic mai mult decât primul, nu pot să zic că m-a dat pe spate prea tare, dar încă sunt curioasă cum se va termina seria (având în vedere că am mai citit un volum despre care o să vă povestesc în curând şi mai am încă unul de citit).
Recomand această carte celor care adoră finalurile neaşteptate, celor care încă nu s-au dat bătuţi în ceea ce priveşte seria aceasta şi totuşi vor să afle ce mai face Step, cum continuă viaţa personajelor din volumul anterior şi ce se mai poate întâmpla în continuare, dar, nu în ultimul rând, celor care vor o lectură uşoară, ca o telenovelă.