Imediat ce am aflat că „Fericirea începe azi” are o continuare, am lăsat la o parte toate cărţile care aşteptau cuminţi să fie citite şi m-am apucat de ea. La început, am fost puţin sceptică când am citit că este aceeaşi poveste, dar spusă din punctul lui de vedere. Sincer sunt sătulă de chestia asta. E ca şi cum mâine-poimâine va apărea şi povestea spusă din punctul de vedere al servitoarei (glumesc, nu a existat nicio servitoare, dar era, aşa, un exemplu). Sunt o grămadă de cărţi care sunt continuate cu o carte scrisă din punctul lui de vedere (vezi „Cele cincizeci de umbre ale lui Grey”) şi nu prea le înţeleg rostul. Povestea e una şi gata terminată într-un volum, de ce ar mai fi nevoie şi de punctul de vedere al celorlalte personaje? Dar asta e o altă discuţie.
În „Fericirea mea eşti tu”, este aceeaşi acţiune ca şi în primul volum, dar totuşi ajungem să îl cunoaştem mai bine pe Travis Mad Dog Maddox, personajul principal, şi să ne dăm seama cum gândeşte şi ce simte el cu adevărat. Ce mi s-a părut ciudat a fost o propoziţie de pe coperta din spate a cărţii care zicea: „Află ce este în mintea bărbaţilor!”. Adică, dacă citeşti cartea asta ştii ce gândesc toţi bărbaţii? Dar să trecem peste asta (că de nu mă apuc de analiză psihologică şi nu o mai scoatem la capăt cu articolul ăsta)! Ei bine, ce pot să spun pe scurt despre cartea asta este că, în afară de epilog (din care mai aflăm câte ceva despre ce au făcut personajele principale mai departe în viaţă), acţiunea este aceeaşi cu cea din primul volum, doar că aflăm mai multe despre trăirile interioare ale lui Travis.
Cu toate că a fost ca un fel de repetare, cartea asta mi-a plăcut, fiind scrisă în acelaşi fel, dinamic, care nu lasă cititorii să se plictisească. Poate pentru unii va fi o ilustră pierdere de vreme să citească şi cartea asta, dar mie mi-a plăcut prea mult de Travis, ca personaj, încât i-am dat o şansă. O recomand celor care simt că povestea nu e completă fără punctul lui de vedere şi celor care vor să vadă cum gândeşte tipul acesta.