„Insomnii” – Irina Binder

      Niciun comentariu la „Insomnii” – Irina Binder
Irina Binder - Insomnii
Irina Binder – Insomnii

A trecut ceva timp de când încerc să îmi fac curaj să scriu despre cartea asta, însă după ea am citit o mulţime de cărţi super interesante, drăguţe sau pur şi simplu lecturi plăcute pentru zilele de toamnă, am zis că este momentul să îmi iau sufletul în dinţi şi să vă vorbesc despre „Insomnii”. Am citit mai demult „Fluturi”, iar primul volum a fost pe sufletul meu. Apoi au venit restul volumelor (pe care mai bine nu le citeam) şi am ajuns să regret că m-am apucat de seria asta. „Insomnii” a fost una din cărţile pe care le-am luat împreună cu seria „Fluturi” şi după marea dezamăgire care a fost seria, nu mi-a mai venit să citesc şi altă carte de Irina Binder şi aşa am rămas cu această carte în bibliotecă. Acum, însă, m-am apucat şi de ea şi impresia pe care mi-a lăsat-o este una neutră. În „Fluturi” autoarea tot cedează şi stă într-o relaţie lipsită de dragoste, deşi dragostea vieţii ei este în camera de lângă. Nu mi-am putut imagina vreodată că, după o astfel de poveste, de sacrificiu şi dragoste, cineva poate să schimbe foaia la 360 de grade şi să spună atâtea sfaturi de viaţă, conform cărora trebuie să îţi asculţi sufletul şi să încerci să fii fericită. Cam pe aici se opreşte şi critica mea. Pentru că în fiecare capitol, Irina Binder ne dă sfaturi despre cum să trăim frumos, să fim fericiţi şi să căutăm să fim împăcaţi cu noi înşine şi cu cei din jur. Iar chestia asta ar fi fost foarte frumos de citit, dacă nu ar fi venit din partea Irinei Binder, după ce am citit întâi seria „Fluturi”.

Îmi place să cred că „Insomnii” este o colecţie de gânduri, înşiruite frumos pe pagină, împărţite frumos pe teme. Exact cum spune şi autoarea, cuvintele au o putere nemărginită. Folosim cuvintele atât pentru a umili, certa sau distruge, cât şi pentru a alina, a împăca sau a mângâia. Iar fix de cuvintele blânde, care alină, se foloseşte Irina Binder în această carte. Nu sunt un mare fan al acestor gen de cărţi, dar mi-a plăcut ceea ce am citit, pentru că a rezonat cumva cu sufletul meu. Împărţită în 128 de capitole, cartea asta ne spune totul despre iertare, iubire, fericire şi viaţă, în general. Probabil, pentru unii, este o lecţie de viaţă, chiar şi pentru mine a fost interesantă de citit. Dacă am trăi toţi după ceea ce spune autoarea în această carte, probabil că lumea ar fi un loc mult mai frumos. Însă această părere pozitivă asupra cărţii, este umbrită cumva de volumele anterioare pe care le-am citit. Cum poate cineva care spune atâtea lucruri frumoase, care îi îndeamnă pe ceilalţi să trăiască frumos să nu îşi urmeze propriile sfaturi? Din ce reiese din „Fluturi”, viaţa ei nu a fost deloc una uşoară, iar deciziile luate nu au fost neapărat luate după filosofia din această carte. Şi atunci, eu, ca cititor, mă simt puţin confuză. Cum poate cineva care a greşit şi nu a fost fericit să îmi vorbească mie despre fericire şi alegerile corecte pe care le putem lua în viaţă. Cumva chestiile astea se bat cap-în-cap şi nu îmi place această discrepanţă. Mi se pare că atunci când baţi câmpii despre viaţă ar trebui tu să fii prima persoană care le şi aplică, abia apoi să ai pretenţia ca şi alţii să facă chestia respectivă. Dar probabil că sunt eu puţin cam dezamăgită de seria anterioară şi îmi scapă ceva din imaginea de ansamblu. După cum am mai zis, şi voi repeta mereu, nu poţi să faci nişte alegeri proaste şi apoi să mănânci căcat despre cât de bine e să îţi asculţi sufletul, să ierţi şi mai ştiu eu ce alte valori pe care un om ar trebui să le aibă. Dar asta este doar părerea mea. Nu judec viaţa autoarei, toţi greşim, dar când ne dăm seama (asta în speranţa că ne dăm seama vreodată) încercăm să îndreptăm întâi şi apoi să vorbim despre noi şi să oferim sfaturi de viaţă celorlalţi. Cel puţin aşa văd eu lucrurile. Şi astfel revin la ideea mea, că această carte ar fi fost super, dacă ar fi fost scrisă de altcineva.

Recomand cartea aceasta tuturor iubitorilor de cărţi motivaţionale, celor care vor să citească nişte cuvinte pline de speranţă, dar şi celor care nu au citit înainte alte cărţi scrise de Irina Binder, astfel vor aprecia mai mult conţinutul acestei cărţi.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.