„Suge-o, Andrei!” de Andrei Ciobanu

Deşi nu apucasem să citesc „Suge-o, Ramona!” atunci când a apărut această continuare, m-am grăbit să o iau, că poate, cine ştie, o să fie super comică şi o să am şansa la două porţii de râs. Ei bine, dacă la „Suge-o, Ramona!” am râs până nu am mai putut şi mi-a plăcut la nebunie (cred că nu era zi să nu dau share la un citat din cartea aia), continuarea asta a fost cam lipsită de haz şi fără miez. Citind-o am simţit că îmi pierd timpul şi am râs de mai puţine ori decât la prima carte. Pe scurt, aş putea să zic că este o carte mai mult despre Andrei Ciobanu ca om, plină se scrisori de la cele cu care se întâlnea şi care încercau să îl descrie şi mai puţin o carte amuzantă despre peripeţiile unui om. Dar, na acum că s-a maturizat…

În „Suge-o, Andrei!” îl găsim pe autor trist, deoarece Anemona s-a despărţit de el şi căutând să o găsească pe aceasta în toate femeile cu care ieşea, dar, culmea, când găsea o fată pe care o putea compara cu Anemona, i se făcea frică şi nu se culca cu ea. Anemona tot apare şi dispare din viaţa lui, iar el o arde aiurea cu diverse fete, până când, într-un final o cunoaşte pe Eva, o fată cu ajutorul căreia crede că poate trece mai departe şi avea o relaţie aşa cum şi-a dorit. Pot să înţeleg că autorul o iubea pe Anemona şi nu putea trece peste asta, doar cu toţii am iubit pe cineva care ne-a dat lumea peste cap, iar apoi a dispărut şi am suferit o grămadă, dar felul în care e scrisă povestea asta este unul aiurea rău de tot. Când am luat cartea asta mă aşteptam la o grămadă de scene de sex, multe faze comice care să mă facă să râd şi o poveste pe fundal, dar în schimb am găsit o poveste tristă şi naşpa care m-a făcut să simt că mi-am pierdut timpul cu cele 500 de pagini şi abia ce mi-a smuls un zâmbet pe alocuri. Impresia generală pe care mi-a lăsat-o cartea e una proastă şi efectiv am rămas dezamăgită de carte per total.

Nu recomand cartea asta, decât celor care vor să afle, din cărţi, că unii au o viaţă mai tristă decât a lor şi celor care au prea mult timp liber şi vor să citească 500 de pagini de suferinţă.