Am început să citesc cartea asta undeva prin decembrie anul trecut şi, datorită numărului mare de pagini şi formatului mare al cărţii, a fost uitată de mine undeva pe noptieră, pentru că am sperat că între timp mai pot citi şi alte cărţi mai interesante şi mai uşor de transportat. Până când am dat de ea (era chiar şi puţin prăfuită) şi mi-am zis că trebuie să mă apuc să o citesc ca să scap de ea de pe noptieră şi să o pun la loc în bibliotecă. Ca să zic sincer îmi stătea pe cap. Mereu când întorceam privirea dădeam acolo de ea şi am zis să fac un efort de voinţă, să las celelalte cărţi puţin deoparte şi să o termin chiar dacă ar fi să citesc chiar şi numai un capitol pe zi. Aşa că, într- final, am reuşit. Pe scurt, pot să zic că nu este cea mai plictisitoare carte citită de mine vreodată, dar nici cea mai minunată.
În „Oraşul de Sticlă” o găsim din nou pe Clary care îşi riscă viaţa pentru cei apropiaţi de atâtea ori încât am pierdut şi numărul. Fata asta făcea cât toate armatele de vânători de umbre şi repudiaţi la un loc, având în vedere curajul ei şi felul în care ar face orice şi se sacrifică pentru cei dragi. De data aceasta, acţiunea se petrece numai în oraşul vânătorilor de umbre, unde Clary ajunge cu greu şi aproape moare, în încercarea de a găsi un magician care să îi poată salva mama. Şi de aici pleacă toată acţiunea, apare evident şi Valentine care încearcă cu ajutorul Instrumentelor Mortale să cucerească oraşul şi să îi omoare pe toţi cei care nu i se supun. Din nou e o luptă pe viaţă şi pe moarte între Valentine şi copii lui, dar parcă aceasta este mai sângeroasă şi cu nişte scene pe care prefer să uit că mi le-am putut vizualiza în minte. Iar la sfârşit s-a terminat totul cu bine, dar nu pot să zic că a fost chiar un final fericit sau măcar unul pe care să îl ţin minte. Tot ce pot să zic despre cartea asta este că mi-a luat o veşnicie să o termin, iar acum că am terminat-o nu pot să zic că am murit după ea sau că aştept nerăbdătoare să încep următorul volum (o să îmi ia ceva să îmi fac curaj să iau şi volumul 4 la citit), dar nu a fost chiar o carte proastă, nu pot să zic că mi-a displăcut total.
Recomand cartea asta celor care stau mult timp pe acasă (că e cam greu de cărat o carte de dimensiunile acestea toată ziua prin oraş), celor care încă nu s-au săturat de cele două volume anterioare şi celor care sunt curioşi ce se întâmplă mai departe cu Clary şi Jace, dar şi cu celelalte personaje.