Acum un an am citit „Unde ai dispărut, Bernadette?”, o carte care m-a amuzat, o lectură dintre acelea la care mă gândesc cu drag şi care la final m-a făcut să nu o pot uita. Aşa că imediat ce am găsit această carte scrisă de aceeaşi autoare, mi-am zis că trebuie să o citesc. Şi nu am regretat deloc. „Azi va fi altfel” este o altfel de carte. În primul rând, pentru că chiar de la prima pagină m-a făcut să mă gândesc de câte ori nu mi-am propus câte ceva. Nu cred că există om în lumea asta care să nu îşi fi zis: „Gata, de azi voi face asta/ nu voi mai face asta!”. De foarte multe ori mi-am propus să schimb câte ceva în viaţa mea, mereu am zis că mă voi schimba eu sau pe cei din jurul meu. Şi cred că ştiţi ce zic. În al doilea rând, autoarea aceasta mereu mă surprinde, pentru că, deşi pleacă de la o idee, se creează o debandadă totală, ca apoi lucrurile să ne fie explicate şi să ne dăm seama de faptul că ceea ce am citit are sens. Am citit puţine cărţi care au reuşit să mă convingă până la final că nu mi-am pierdut timpul cu o aiureală. Îmi plac însă cărţile care reprezintă o provocare, acelea despre care nu pot să formulez nicio părere pentru că încă nu s-au terminat, le citesc până la capăt şi finalul este atât de uimitor, încât nu pot crede ce am citit. Însă cartea aceasta este una dintre ele.
„Azi va fi altfel” este un roman care începe şi se termină la fel, cu dorinţa lui Eleanor de a îşi schimba viaţa. Ea ştie că nu face mai nimic bine, a eşuat în relaţia cu soţul ei, cu fiul ei şi cu sora ei. Ştie că trebuie să le acorde mai multă atenţie, să îşi schimbe atitudinea faţă de persoanele cu care vorbeşte, să îşi schimbe percepţia asupra propriului corp şi să nu uite să zâmbească. Astfel cartea începe cu dorinţa ei de a deveni cea mai bună versiune a ei. Însă mereu viaţa te ia prin surprindere. Eleanor îşi duce fiul la şcoală, apoi se duce să se întâlnească cu un prieten de-al ei poet. În timpul acestei întâlniri este sunată de la şcoală că fiul ei nu se simte bine, aşa că lasă totul baltă şi se duce să îl ia pe acesta de la şcoală. Dar asta nu este totul. Se pare că fiul ei are nevoie să petreacă mai mult timp cu mama sa, aşa că se hotărăşte să îl ia peste tot cu ea. Între timp, Eleanor află că soţul ei le-a spus colegelor de la servici că este plecat în concediu (lucru de care ea nu ştia nimic). Iar ca lucrurile să fie şi mai complicate, se întâlneşte cu un fost coleg, care îi reaminteşte de povestea tristă a relaţiei dintre ea şi sora sa. Toate acestea sunt prezentate într-un ritm foarte alert (cred că nu greşesc când spun că nu cred că există pagină din cartea asta în care să nu se întâmple ceva), care nu permite cititorului să se plictisească vreun pic. Chiar a fost pe gustul meu această carte. Poate că este un pic ameţitoare, cu toate acele situaţii noi care apar încontinuu şi care modifică situaţia iniţială şi nu îi permit personajului principal să se ţină de promisiunea pe care şi-a făcut-o de a îşi schimba viaţa, însă nu este oare viaţa exact aşa: plină de situaţii neaşteptate care ne fac să ne abatem de la calea pe care ne-am ales-o iniţial? Eu o văd pe Eleanor în toate femeile pe care le cunosc (inclusiv eu m-am recunoscut în unele situaţii), aşa că nu pot să spun decât că această carte este una dintre acele romane pe care le voi recomanda tuturor şi pe care nu îl voi putea uita prea curând.
Recomand această carte tuturor celor care şi-au propus să schimbe ceva în viaţa lor, însă viaţa i-a deturnat de la acest plan, celor care vor să citească o poveste grozavă despre o femeie care încearcă să facă faţă vieţii, aşa cum este ea, cu bune şi cu rele, dar şi celor care vor să citească un roman amuzant, alert şi neaşteptat de emoţionant.