Ştiu că a trecut ceva timp de când nu am mai scris pe aici, dar promit să recuperez în zilele care urmează. În ultima vreme am citit o grămadă de cărţi interesante, multe dintre ele mi-au plăcut, iar altele nu pot zice că nu mi-au plăcut, ci doar că m-au făcut să mă gândesc la o grămadă de chestii rele care se petrec pe lume asta. Dar, aşa cum a zis o prietenă mai demult, o carte bună nu este cea care îţi place, ci cea care te face să simţi. Şi zilele astea m-am bucurat foarte tare de compania cărţilor, deşi am avut foarte puţin timp pentru citit, cu toată nebunia din jur. Cartea „Unul dintre noi minte” am ales-o să o citesc pentru că face parte din provocarea lunii mai (la fel ca şi următoarele cărţi despre care o să vă vorbesc zilele viitoare) şi sincer a fost super interesantă. O aveam deja de vreo doi ani prin bibliotecă şi am luat-o de la Gaudeamus datorită descrierii de pe prima copertă care zice: „O tocilară, un atlet, un delincvent, o prinţesă, o crimă. Tu pe cine ai crede?”, chestie care mi-a stârnit curiozitatea şi am vrut să văd cum este scrisă o carte despre o crimă printre adolescenţi. Tot ce pot spune este că m-a ţinut atentă până la final şi chiar nu mă aşteptam la deznodământul acela, aşa că pot spune că este o carte super, care poate fi uşor de citit şi chiar este mişto.
„Unul dintre noi minte” este povestea a cinci copii de liceu care ajung împreună în clasa de detenţie a şcolii. Bronwyn este tocilara şcolii, care îşi doreşte să meargă la Yale şi niciodată nu a încălcat vreo regulă a şcolii. Addy este numită „prinţesa”, deoarece este frumoasă şi fata cea mai populară din liceu. Nate este un băiat eliberat condiţionat după ce a fost prins vânzând droguri şi este considerat de colegi şi cam de toată lumea din jur un delincvent. Iar Cooper este vedeta şcolii, deoarece este cel mai bun jucător de baseball, sperând să ia o bursă şi să intre la o universitate de renume. Şi toţi aceşti copii ajung în clasa de detenţie împreună cu Simon, un băiat pe care îl detestă toată lumea, deoarece a creat o aplicaţie în care spune adevăruri supărătoare despre toţi cei din şcoală, fiind locul unde toate bârfele liceului sunt postate ca toţi să le citească. Ei bine, dintre toţi aceştia, Simon moare în timpul detenţiei. Părinţii lui Simon vor răspunsuri, iar poliţia derulează o anchetă din care rezultă că moartea băiatului nu a fost deloc un accident. Şi cel mai interesant este că, a doua zi după moartea lui Simon, apar nişte dezvăluiri senzaţionale despre cei patru colegi care au fost cu Simon în sala de detenţie, iar asta îi transformă pe toţi patru în principalii suspecţi. Şi de aici se dezlănţuie iadul pentru cei patru. Mi s-a părut foarte interesant felul în care este scrisă cartea asta, pentru că, indiferent cât de atentă am fost când am citit-o, nu am reuşit până la final să îmi dau seama cine este criminalul. Am urmărit personajele, am încercat să le înţeleg, dar până la urmă finalul a fost neaşteptat şi chiar mi-a plăcut chestia asta. Acţiunea cărţii este alertă, aşa că nu m-am plictisit deloc când am citit cartea asta, ba chiar mi s-a părut că am terminat-o prea repede. Aşa că acum nu îmi dau seama de ce am amânat atâta timp să citesc cartea asta. Chiar mi-a plăcut totul la ea, de la personaje la felul în care este scrisă şi de abia aştept să mai citesc cărţi scrise de această autoare.
Recomand cartea aceasta celor care citesc de obicei cărţi cu crime, pentru că este o provocare să îţi dai seama cine este criminalul de fapt, celor care vor să citească o poveste interesantă cu adolescenţi, aşa cum se găsesc în toate liceele din lume şi celor care cred că secretele trebuiesc păstrate cu orice preţ.