„Radha şi Krişna” – Chandidas

Acum câţiva ani (vreo doi dacă îmi aduc bine aminte), în timpul târgului de carte Gaudeamus, care, pe vremea aceea se ţinea încâ în cupolă, am încercat să explorez şi ultimul inel, acela care era plin cu edituri mici şi diverse standuri pe care nici nu te-ai fi aşteptat să le găseşti la un târg de carte. Astfel am cunoscut o grămadă de oameni minunaţi, autori români despre care nu auzisem nimic şi oameni prietenoşti care abia aşteptau să îmi arate standul şi să îmi spună povestea lor. Aşa am ajuns şi la standul editurii Cununi de stele, care avea pregătite o mulţime de surprize. Acolo am găsit mesaje scoase din cărţi, pe care le putea extrage şi păstra (gratis), dar şi cărţi frumos ambalate, după ideea „Blind date with a book”. Am ales şi eu o carte dintre acestea, după mesajul şi descrierea de pe ambalaj şi când am ajuns acasă am descoperit că am primit şi o surpriză: în afară de cartea aceasta cu mitul despre povestea de dragoste dintre Radha şi Krişna, am primit o pereche de cercei în formă de aripi de înger. Aşa că am fost super încântată de toată experienţa aceasta. Însă cartea a stat uitată pe un raft, până când am citit provocarea lunii acesteia şi am ales această carte ca parte a provocării (dacă vreţi să ştiţi mai multe despre provocările pe luni pe care le-am acceptat anul acesta, aruncaţi-vă un ochi pe profilul meu de instagram, unde am postat acum ceva vreme poze cu toate provocările până la sfârşitul anului). Nu pot să spun că mi-a plăcut cartea aceasta, pentru că mi-a adus aminte de lecturile obligatorii din liceu de la Latină, aşa că am asociat toată experienţa cu cea din liceu, dar, pe de altă parte, a fost interesant să cunosc ceva nou despre cultura indiană.

„Radha şi Krişna” de Chandidas ne prezintă o poveste de dragoste, care are la bază mitul cuplului divin Radha şi Krişna, mit care a stat la baza celui mai răspândit cult religios din India şi care poate fi întâlnit nu doar în literatură, ci şi în filosofia, estetica, artele plastice, muzica şi coregrafia indiană. Krişna reprezintă frumuseţea, iubirea, libertatea, bucuria, în timp ce Radha întruchipează atât Omul cât şi Divinitatea, deoarece el reprezintă una dintre reîncarnările lui Vishnu, un zeu care veghează la armonia universului. Krişna, tânăr păstor cu o frumuseţe angelică, o întâlneşte întâmplător pe Radha (Rani, aşa cum o numeşte el) şi cei doi se îndrăgostesc unul de celălalt. Krişna o caută pe Radha sub mai multe forme, până aceasta acceptă să se întâlnească cu el. Relaţia lor este adesea interpretată ca o căutare a unirii cu divinul. Nu prea am multe să vă spun sau să vă descriu, pentru că, pe scurt, cartea este alcătuită din două părţi: o introducere în care ni se aduce la cunoştinţă mitul celor doi şi explică ce influenţe a avut acesta în arte, iar a doua este poemul propriu-zis, pe care nici dacă m-aş strădui nu aş reuşi să îl rezum, pentru că, în mare, este despre cum Krişna a văzut-o pe Radha şi s-au îndrăgostit unul de celălalt atât de tare, încât nu mai puteau trăi separaţi. Deşi îmi plac poveştile de dragoste, indiferent de timpul şi spaţiul în care se petrec, de data aceasta m-am simţit puţin ca în liceu, când citeam chestii de genul acesta pe la Latină. Abia m-am abţinut să nu mă apuc să comentez în termenii învăţaţi pe la şcoală şi să nu scriu acest articol ca şi cum ar fi un eseu sau o temă, deci mă opresc aici şi vă mai zic doar că este o carte interesantă, dacă vreţi să vă puneţi la curent cu mitologia indiană.

Recomand cartea aceasta celor care vor să înţeleagă şi alte culturi şi vor să citească despre mitul care stă la baza artelor indiene, celor care vor să citească o poveste de dragoste mai exotică şi neobişnuită, dar şi celor care sunt curioşi cum scriau autorii indieni pe vremuri şi cum este, ca experienţă, citirea unei astfel de cărţi în zilele noastre.