„Palatul de hârtie” – Erin Watt

Erin Watt - Palatul de hârtie
Erin Watt – Palatul de hârtie

Una dintre seriile mele preferate este „Familia Royal”, pe care am descoperit-o cu ceva timp în urmă şi de care m-am îndrăgostit pe dată. Şi atunci când descopăr o serie care îmi place, prefer să o citesc pe îndelete, ca să nu se termine atât de repede. Dar mi s-a făcut tare dor anul acesta de Familia Royal şi de povestea lor şi curiozitatea nu m-a lăsat până nu am citit şi acest al treilea volum. Nici nu mai ştiu exact de unde am aflat despre cărţile lui Erin Watt, dar ce îmi amintesc ca şi cum ar fi fost ieri este cât de tare am îndrăgit-o pe Ella, chiar la prima pagină. Mereu mi-au plăcut cărţile cu adolescenţi şi, deşi pe această serie nu aş cataloga-o ca fiind una de dragoste, mi-a plăcut mai mult decât multe alte cărţi de acelaşi gen pe care le-am citit. Cât despre acest volum, în particular, pot spune că m-a lămurit în multe aspecte, multe întrebări pe care le aveam şi-au găsit răspunsul, dar, cu toate acestea, m-a intrigat mai tare ca niciodată, pentru că pare ca un final şi, dacă nu aş mai fi avut şi celelalte volume, aş fi zis că este ultimul din serie. Prin urmare, mi-a plăcut la nebunie şi de abia aştept să mai citesc şi restul cărţilor.

Ella se confruntă cu multe situaţii noi, care o fac să fie mai confuză ca niciodată. Iubitul ei este acuzat de omor, tatăl ei, pe care îl credea mort, a apărut la uşa vilei unde locuia şi toate lucrurile erau date peste cap. Şi, deşi spera să poată fi alături de Reed, până toate se vor rezolva, tatăl ei biologic o ia să locuiască împreună cu el şi soţia sa. Ba mai mult, se comportă ca un tată tiran şi îi interzice Ellei să iasă cu Reed, pe care îl consideră periculos şi total nepotrivit pentru fata lui. Ella şi Reed continuă însă să se vadă pe ascuns, fie la şcoală, fie cu orice oportunitate pe care o găsesc. Fără Ella, Reed este demoralizat şi, mai mult, toate persoanele care dau declaraţii la poliţie par să declare împotriva lui. Dar familia este mai unită ca niciodată, iar la final tot adevărul iese la iveală. O chestie foarte curioasă pentru mine a fost dorinţa Ellei de a nu mai aştepta şi decizia de a îşi pierde virginitatea cu Reed, punând la cale un plan să scape de tatăl ei cel super protector. Nu am înţeles neapărat această decizie, dar probabil că trebuia oricum să se întâmple la un moment dat. Dragostea dintre cele două personaje este mai puternică ca niciodată şi, deşi nu despre asta este vorba în acest volum, mi-a plăcut să o găsesc printre paginile cărţii. Un alt lucru care mi-a plăcut la nebunie a fost faptul că aparenţele nu au avut niciodată nimic de-a face cu ceea ce se petrecea, personaje aparent rele şi meschine încercau, de fapt, să se apere şi nimic nu era ceea ce părea. Răsturnările de situaţie apăreau la tot pasul şi asta m-a ţinut lipită de cartea asta tot timpul, până la ultima pagină. Am adorat acest volum la fel de mult ca pe primele două, iar „Familia Royal” mi-a intrat în suflet. De abia aştept să continui să citesc aventurile din volumele care urmează!

Recomand cartea asta celor care vor să citească o poveste de viaţă a unei fete orfane care a reuşit să supravieţuiască în ciuda tuturor obstacolelor, o poveste de dragoste care învinge orice obstacol, dar şi o carte despre diferenţa dintre aparenţă şi esenţă, cu o acţiune care te face să nu o laşi din mână până la final.