
Matt Haig este unul dintre scriitorii mei preferaţi. Am citit numeroase cărţi scrise de el, de la cărţi cu tematică de Crăciun, până la cele mai serioase, cele despre umanitate şi problemele oamenilor în general. Am savurat fiecare pagină a cărţilor lui şi mereu revin la el, sperând să descopăr astfel noi cărţi care să îmi placă şi de care să îmi amintesc cu drag. De data aceasta vă voi povesti despre cartea lui, „Cum să opreşti timpul”. Cred că toţi ne confruntăm în ultima perioadă cu problema că nu avem suficient timp pentru noi, pentru a face tot ce ne dorim, pentru a petrece cu cei dragi nouă. Din acest motiv, mi-am dorit foarte mult să citesc această carte. Din curiozitate, ca să fiu mai exactă. Ştiu că din ficţiune nu voi putea afla vreodată răspunsuri la întrebările existenţiale şi nici nu mi se va explica ceva, dar asta nu înseamnă că nu mă atrag genul acesta de titluri. Iar faptul că am citit această carte nu mi-a dat nicio soluţie magică despre cum aş putea opri timpul, dar m-a învăţat să mă bucur de viaţă, de ceea ce am şi de oamenii pe care îi am alături, amintindu-mi cum să trăiesc clipa şi să mă bucur de prezent. Iar, din punctul meu de vedere, faptul că am citit această carte a fost o decizie extraordinară.
Tom Hazard, personajul principal al acestui roman, este un om foarte bătrân. Însă el nu îşi arată vârsta reală, deoarece are o problemă medicală şi, din acest motiv, nu îmbătrâneşte aşa cum o fac oamenii normali. De-a lungul timpului a trebuit să fugă dintr-un loc în altul, pentru că oamenii intrau la bănuiei. Şi asta nu era bine, deoarece, ultima dată când a stat împreună cu mama sa prea mult într-un loc, oamenii locului au acuzat-o pe aceasta de vrăitorie şi au omorât-o, prin înec. Suferind atât din pricina pierderii mamei, dar şi din cauza faptului că era diferit şi neînţeles de oameni, Tom a umblat dintr-un oraş în altul, până când a găsit o fată de care s-a îndrăgostit. Iar aceasta i-a dăruit o fiică, care suferea de aceeaşi boală ca şi el. Doar că, de frică ca femeia iubită şi fata să nu sufere acelaşi tragic sfârşit ca şi el, s-au despărţit, fiecare ducându-se în altă parte. Dar el nu a putut uita niciodată de copilul lui, aşa că şi-a petrecut toată viaţa căutând-o. La un moment dat, a fost contactat de un bărbat, Hendrich, care ştia adevărul despre Tom, el însuşi suferind de aceeaşi problemă, promiţându-i că atâta timp cât face câte ceva pentru el, Hendrich nu doar îl va ajuta să se mute mereu în altă parte, dar îl va ajuta şi să îşi regăsească fiica. Tom acceptă propunerea lui Hendrich. Dar, într-o zi, face singurul lucru pe care nu trebuia să îl facă, se îndrăgosteşte din nou. Hendrich este furios şi încearcă să îl manipuleze pe Tom. Aş fi vrut să vă spun cum se termină povestea asta, dar dacă veţi vrea să ştiţi dacă Tom îşi găseşte fiica sau nu şi dacă scapă de Hendrich şi trăieşte fericit sau moare, ei bine, atunci va trebui să citiţi şi voi cartea asta. Până atunci, vreau doar să vă mai spun încă o dată că am adorat aceaastă carte, că am stat cu sufletul la gură până la ultima pagină şi am învăţat câte ceva din ea.
Recomand această carte celor care vor să citească o poveste a unui om care, deşi nu este vampir sau vârcolac, trăieşte mult mai mult decât o persoană obişnuită, o poveste din care puteţi învăţa să trăiţi cu adevărat, să apreciaţi fiecare clipă din viaţa voastră şi fiecare persoană pe care o aveţi alături, dar şi celor care vor să citească o frumoasă poveste despre dragoste, familie şi prietenie.