„26 kisses şi un happy-end” de Anna Michels

Anna Michels - 26 kisses şi un HAPPY-ENDZilele trecute, mă tot uitam să văd ce a mai apărut la editura Epica şi mi-a sărit în ochi cartea sta, datorită coperţii atât de colorată care m-a făcut atât de curioasă încât am sărit peste lista mea de cărţi care aşteptau să fie citite. Titlul mi s-a părut de asemenea simpatic, dar totuşi puţin cam aiurea tradus, varianta în engleză fiind „26 Kisses” (de unde naiba o fi scos traducătoarea partea cu happy-end nu îmi dau seama, având în vedere că am citit foarte puţine cărţi care să nu aibă un happy-end), dar per total am fost maxim de curioasă. Am citit-o foarte repede, deoarece m-a prins repede, acţiunea nu m-a lăsat să mă plictisesc şi abia îmi venea să o las din mână (cam cum se întâmplă cu majoritatea cărţilor de genul acesta). Nu am regretat niciun moment alegerea făcută, iar finalul a fost într-adevăr happy :). Cartea asta este exact genul acela de carte uşor de citit, care la sfârşit m-a lăsat cu un zâmbet pe buze. Este lectura perfectă pentru zilele în care ţi-e dor de vară şi ai vrea să citeşti ceva uşor şi plăcut.

„26 kisses şi un happy-end” începe cu povestea despărţirii lui Mark de Veda. Veda suferă groaznic după iubitul ei şi ca să îl uite acceptă provocarea pe care i-o propune prietena ei, Mel, să se sărute cu 26 de băieţi cu nume diferite – câte unul pentru fiecare literă din alfabet. Dar provocarea pare mai greu de dus la capăt atunci când îl cunoaşte pe Killian, cu toate că ea nu se simte pregătită să se arunce într-o nouă relaţie. Trebuie să recunosc că, pe măsură ce mă apropiam de sfârşitul cărţii, tot credeam că nu o să ducă la capăt această provocare, aşa că pot spune că m-a surprins puţin cartea asta şi felul cum în ultimele pagini acţiunea s-a petrecut atât de repede încât nu mi-a venit să cred. Finalul neaşteptat m-a făcut să mor după cartea asta. A fost o lectură atât de uşoară încât am savurat-o la maxim şi, deşi a existat o perioadă în care citeam cărţi şi puteam să le ghicesc finalul, la cartea asta nu mi-am imaginat cum avea să se termine toată tărăşenia până la ultima pagină. Cred că în parte d-asta îmi şi plac cărţile de la editura Epica, pentru că indiferent câte citeşti nu poţi să le prezici sfârşitul niciuneia. La un moment dat îmi pusesem în cap să citesc o colecţie de romane de dragoste, dar după ce am citit vreo 20, deja le ghiceam finalul celorlalte, deşi nu erau scrise de acelaşi autori şi mi-a fost frică la un moment dat că aşa se va întâmpla şi cu colecţiile de la editura asta, dar până acum n-a fost cazul.

Deci recomand cartea asta tuturor care au chef să citească o poveste de dragoste uşoară ca un sărut, celor care vor să găsească un happy end neaşteptat şi, deşi pare mai degrabă o lectură uşoară de vară, o recomand tuturor celor care călătoresc cu mijloacele de transport în comun, fiind o lectură plăcută şi capitolele se citesc imediat.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.